Termeni des folositi la degustari si ce inseamna ei

Tipuri de vinuri

Sa incepem cu tipurile de vin pe care le poti alege. Probabil cea mai mare varietate de vinuri o gasim in categoria de vinuri linistite. Acestea dupa cum bine stim pot fi vinuri rosii, vinuri albe sau vinuri rosé. O alta categorie este cea a vinurilor spumante care la fel ca si cele linistite sunt produse prin fermentarea strugurilor dar acestea au si dioxid de carbon (bule mai mici sau mai mari ce se ridica spre buza paharului). Iar a treia categorie este cea a vinurilor fortifiate care mai au in compozitie pe langa vin linistit si o doza de brandy cum este de exemplu cazul vinului de Porto.

Eticheta si contra eticheta

Dar sa revenim la degustari si la termenii des intalniti la astfel de intruniri “sofisticate”. Pentru a nu complica lucrurile ne vom rezuma azi doar la vinurile rosii si albe linistite. Asadar, relatia noastra cu vinul incepe defapt cand inca vinul este in sticla. Informatiile pe care le citim pe eticheta si pe contra-eticheta au aceeasi menire precum o carte de identitate. Aflam numele, soiul sau soiurile, locul (terroir) de unde provine, cat alcool are in urma fermentatiei, daca a fost sau nu baricat si alte cateva mici detalii despre care vom discuta cu alta ocazie.

Apoi dupa ce ajunge in pahar vinul devine o experienta a simturilor aici fiind implicate toate cele cinci simturi de care dispunem. Il privim, il invartim putin inainte sa-l mirosim pentru a-i descoperi “buchetul” sau “complexul aromatic”, apoi il degustam si bazat pe toate informatiile obtinute de la turnarea vinului in pahar pana dupa inghitire ne putem face o idee ce fel de vin degustam si putem decide daca ne place sau nu.

Cum analizam vinul vizual

Sa repetam procesul. Primul lucru pe care-l observam este culoarea vinului. Desigur si intre cele albe cat si intre cele rosii nuantele vor fi multiple. De exemplu la vinuri albe nuanta poate fi de un galben palid sau chiar sidefiu pana la galben auriu, iar la vinurile rosii de la purpuriu pana la rubiniu intens. Un alt aspect interesant este cel al intensitatii culorii. Unele vinuri sunt foarte deschise la culoare. Atat de deschise incat poti citi ziarul prin ele, in timp ce altele, cu precadere cele rosii, sunt atat de opace incat nu trece lumina prin ele.

Sedimentele sunt semn bun

Una dintre curiozitatile intalnite la vinuri este formarea de sedimente. Majoritatea vinurilor albe nu vor avea aceste depuneri dar la vinurile rosii le vom intalni atunci cand in urma procesului extractiv raman molecule din pielitele strugurilor ce se strang si formeaza formatiuni mai mici sau mai mari denumite sedimente. Nu trebuie sa avem prejudecati fata de ele deoarece sunt semn bun. Ca si regula aceste sedimente apar la vinurile rosii nefiltrate si nu sunt considerate un defect.

Sa invatam sa identificam mirosuri

Dupa ce am analizat vinul vizual urmeaza sa ne folosim mirosul. Pentru a ajuta moleculele aromatice sa se evidentieze invartim putin vinul in pahar pentru a-l plimba pe peretii acestuia. Astfel moleculele intra in contact cu oxigenul care le ridica si ne ajuta sa detectam mai bine ce fel de arome avem in pahar.

IMPORTANT! Pentru a face acest lucru cat mai usor si mai elegant nu umplem niciodata paharul ci turnam maxim pana la nivelul cel mai larg al paharului.

Ce mirosuri se ridica din pahar

Evaluarea vinului prin miros poate fi una dintre cele mai complexe si intimidante experiente. Precis ati vazut oameni din domeniu sau prieteni care au cateva cunostinte despre vinuri ca miros vinul din pahar si folosesc anumiti termeni specifici. Cel mai des acesti termeni sunt: fructat, floral, mineral, citric sau carton umed daca vinul este stricat.

Cred ca putem cadea de acord ca ceea ce percepem ca si arome sunt suma experientelor olfactive pe care le-am avut in trecut si este cu totul si cu totul ceva subiectiv. De aceea nu sunt raspunsuri gresite pentru ca nu ne aflam la un examen de genul “cine simte aromele cel mai corect”. Unii oameni pur si simplu au mirosul mai dezvoltat sau au o memorie a mirosurilor mai buna. Cert este doar faptul ca daca vom continua sa degustam vinuri ne vom imbogati cunostintele si vom evalua cu mai multa acuratete aromele ascunse in fiecare vin degustat.

Note olfactive?

Iata cateva din cele mai intalnite note olfactive pe care sigur le veti descoperi de la prima adulmecare in functie de ce vin aveti in pahar: capsuni, zmeura, mure, fructe tropicale, mere, pere, creta, scortisoara, vanilie, cuisoare, coaja de portocala, lemn dulce, petale de trandafir, violete, masline, sparanghel, ardei gras, ciuperci, humus (pamant reavan), tutun uscat, piele tabacita, cedru, ceai negru si lichior de fructe. Toate acestea pot parea absurditati dar cu cat vei degusta mai mult cu atat iti vei da seama ca ce simti in pahar iti aduce aminte de un fruct sau condiment sau floare. Se poate ca sa nu ti se dezvaluie de la primul miros de aceea e important sa invartim vinul in pahar pentru a-l aerisi. La fel ca si in orice altceva exercitiul este mama invataturii…

Gustul vinului

Asadar dupa ce-l observam si mirosim trebuie sa si degustam vinul. Partea asta cred ca este pe placul tuturor. De obicei aici ne dam seama daca ne place sau nu vinul pe care-l degustam. Vom auzi la degustari ca vinul este sec, demi sec, demi dulce sau dulce insa de multe ori se fac greseli cand se folosesc acesti termeni.

Nivelul de zahar din vin

Un vin este sec atunci cand nu resimtim dulcele. In termeni de connaisseur se spune ca nu are zahar rezidual insa vom discuta despre asta cu alta ocazie. Uneori simtim putina dulceata in vin. Atunci vinul poate fi demi sec sau demi dulce, iar cand simtim senzatia de dulceata bine definita avem cu siguranta in pahar un vin de desert. Insa confuzia se produce atunci cand punem mirosul si gustul in aceeasi oala cum s-ar zice. Ca de exemplu simtim in nas arome de fructe tropicale cum sunt pepenele galben sau papaya si suntem tentati sa credem ca vinul nu va fi sec pentru ca acestea ne amintesc de ceva dulce. Total gresit!

Aciditatea vinului

Un alt termen folosit des cand descriem gustul unui vin este aciditatea care poate lipsi sau poate avea un nivel mediu sau poate fi prea mare. Cum detectam aciditatea? Chiar foarte simplu. Daca dupa degustarea vinului acesta ne face sa salivam inseamna ca vinul are o aciditate ridicata. Aciditatea o resimtim cel mai bine pe marginile limbii. De dragul studiului degusta diferite vinuri pentru a observa diferenta de aciditate dintre ele.

Tanini dulci, grasi, prezenti sau agresivi

Dar de tanini ai auzit? Acest element important poate eclipsa aciditatea si sunt importanti in descrierea gustului unui vin rosu. Taninii provin din pielitele boabelor de strugure sau din butoaiele de stejar folosite la maturarea vinului. La fel ca si in cazul aciditatii nivelul taninilor poate fi scazut, mediu sau mare, iar senzatia pe care o dau este de uscare a cavitatii bucale. Acestia fac obrajii sa se lipeasca de gingii la fel ca si cand bem un ceai negru ce a stat mai mult timp la infuzat.

Corpolenta = vascozitate

De asemenea cand descriem gustul unui vin spunem ca are corpolenta care poate fi supla, medie sau ampla. De fapt descriem prin corpolenta cum se simte gustul in gura ca si vascozitate. Deci putem concluziona ca vinurile cu o corpolenta supla dau senzatia de prospetime in timp ce cele cu o corpolenta ampla ne vor da senzatia ca ne vine sa le mestecam.